Asezare geografica

Judetul Braila este situat in cimpie, in sud-estul Rominiei ocupind o parte din Lunca Siretului inferior, o parte din Cimpia Baraganului, mici portiuni din Cimpia Salcioara si Cimpia Buzaului.
In est, judetul Braila cuprinde Insula Mare a Brailei.
El reprezinta 2% din suprafata intregii tari.
Pozitia pe harta Rominiei este data de urmatoarele coordonate:28 grade si 10 minute longitudine estica - punct extrem fiind comuna Frecatei;
27 grade si 5 minute longitudine vestica, punct extrem comuna Galbenu;
45 grade si 28 minute latitudine nordica, punct extrem comuna Maxineni;
44 grade si 44 minute latitudine sudica, punct extrem comuna Ciocile.

Judetul Braila are ca vecini judetul Galati la nord, judetul Tulcea la est, judetul Ialomita la sud si judetul Buzau la vest.
Suprafata judetului Braila este de 4.766 kilometri patrati, resedinta sa fiind municipiul Braila.
Reteaua de localitati cuprinde trei orase, respectiv Faurei, Ianca si insuratei si treizeci si noua (39) de comune dupa cum urmeaza:Baraganul, Bertestii de Jos, Bordei Verde, Chiscani, Ciocile, Ciresu, Dudesti, Frecatei, Galbenu, Gemenele, Gradistea, Gropeni, Jirlau, Marasu, Maxineni, Mircea Voda, Movila Miresii, Racovita, Rimnicelu, Romanu, Rosiori, Salcia Tudor, Scortaru Nou, Silistea, Surdila-Gaiseanca, Surdila-Greci, }utesti, Tichilesti, Traian, Tudor Vladimirescu, Tufesti, Ulmu, Unirea, Vadeni, Victoria, Visani, Viziru, Zavoaia.

POPULATIA

Populatia judetului Braila, numara la 1 ianuarie 1993, 393.400 locuitori, dintre acestia 257.600 locuitori in mediul urban si 135.800 locuitori in mediul rural.
Dupa sex, populatia se prezinta astfel:194.000 locuitori sex masculin;
199.300 locuitori sex feminin.
Dupa nationalitate, populatia are urmatoarea componenta:romini 395.611; aromini 136; macedoromini 51; maghiari 211; germani 75; tigani 4.216; ucrainieni 21; rusi 170; lipoveni 2.189; evrei 77; turci 126; bulgari 32; greci 355; alte nationalitati 130
Dupa religie, situatia se prezinta astfel:religie ortodoxa 387.887; romano-catolica 1.242; greco-catolica 140; reformata 82; unitariana 15; evanghelica 29; crestina de rit vechi 1.563; baptista 380; penticostala 485; adventista 786; crestina dupa evanghelie 39; religie armeana 6; religie musulmana 144; religie mozaica 89; biserica ortodoxa de stil vechi 156; alte religii 130; atei 112; fara religie 99; religie nedeclarata 16
GEOGRAFIA JUDETULUI

a) RELIEFUL

Judetul Braila, fiind situat in cimpie, are un relief in general uniform, singurele accidente de teren fiind apele curgatoare, crovurile si depresiunile lacustre.
Reteaua hidrografica a judetului Braila poarta amprenta climatului temperat continental si a reliefului alcatuit din cimpuri relativ netede, in cuprinsul carora sunt schitate vai largi si depresiuni inchise, in care se gasesc lacuri temporare sau permanente.
Cea mai importanta artera hidrografica a judetului este Dunarea cu cele doua brate principale: Bratul Macin (Dunarea Veche) spre Dobrogea si Bratul Cremenea, spre Cimpia Brailei, inchizind la mijloc fosta Balta a Brailei, care astazi este indiguita.
Dunarea are o mare importanta economica, atit din punct de vedere al alimentarii cu apa a municipiului Braila cit si a sistemelor de irigatii.
Riul Siret delimiteaza partea de nord a judetului Braila de judetul Galati, pe o lungime de 50 kilometri. Pe partea dreapta, la Voinesti, primeste ca afluent riul Buzau, care uda teritoriul judetului Braila pe o lungime de 126 kilometri.
Intre Jugureanu si Gura Calmatui, pe o distanta de 84 kilometri, curge pe teritoriul judetului Braila, riul Calmatui, care in cea mai mare parte este amenajat pentru irigatii.

In judetul Braila se intilnesc lacuri de stepa si de lunca. O prima categorie o constituie cea a lacurilor cantonate in marele depresiuni de tasare in loess sau crovuri (Ianca 332 hectare, Plopu 300 hectare, Lutul Alb 357 hectare).
O alta categorie de cuvete lacustre o formeaza limanurile fluviatile. (Jirlau 1086 hectare, Ciineni 74 hectare, Ciulnita 92 hectare).
Lacurile de meandru si de brat parasit se gasesc indeosebi in lunca Dunarii (Blasova 400 hectare, Japsa Plopilor 76 hectare), pe terasa Calmatuiului (Sarat Batogu, Bentu Batogu) precum si in apropiere de Braila (Lacu Sarat).
Apele din Lacu Sarat - Braila, Sarat Batogu, Tataru-Ciineni si Movila Miresii, au efecte terapeutice, Lacu-Sarat si Ciineni fiind declarate statiuni balneoclimaterice.Lacurile Jirlau, Ciulnita, Lutul Alb, Plopu, Ianca si Blasova sunt amenajate pentru piscicultura.in judetul Braila sunt si lacuri artificiale destinate pescuitului sau irigatiilor: Maxineni, Gradistea, insuratei, Ulmu, Brotacelul.
De asemenea exista si lacuri de acumulare precum lacurile Galbenu si Satuc pe piriul Valea Boului, precum si Mircea Voda pe Buzoel Nord, a caror apa este folosita la irigat.

b) CLIMA

Clima este temperat continentala cu nuante mai excesive in vest si mai moderate in Lunca Siretului si Insula Mare a Brailei.
Situat in apropierea Marii Negre, judetul Braila are temperaturi medii mai ridicate cu 1,5 grade celsius fata de restul cimpiei.
Temperatura medie anuala este de 10,5 grade celsius, maxima absoluta inregistrata in anul 1951, ajungind la 44,5 grade celsius, minima absoluta scazind pina la - 30 GR C (anul 1942).
Umiditatea relativa anuala a aerului ajunge la peste 72%, iarna depasind 80%, in timp ce vara reprezinta 65%.
Precipitatiile anuale sunt reduse (in medie 456 litri apa/m.p.) si au caracter torential vara.
Cantitatea anuala de precipitatii nu acopera necesitatile obtinerii unor productii agricole mari, deficitul de apa fiind acoperit prin irigatii.

c) RESURSE NATURALE

Resursele subsolului sunt formate din rezervele de hidrocarburi lichide si gazoase cuprinse in zonele Ianca, Bordei Verde, Ulmu, Jugureanu.
Depunerile loesscide formeaza materia prima pentru ceramica inferioara, iar namolurile terapeutice ale lacurilor sarate constituie baza tratamentului balnear.
Solurile de cernozion reprezinta 75% din suprafata judetului Braila.
In zonele plane, unde apa a stagnat ca urmare a cresterii nivelului hidrostatic, s-au format zone depresionare cu inmlastiniri, care prin lucrari de desecari au fost redate treptat circuitului agricol pentru amenajari de pasuni naturale. S-au indiguit incintele Calmatui - Gropeni, Braila - Dunare - Siret, Maxineni, Insula Mare a Brailei, a caror suprafata este de peste 119.000 hectare. Numai Insula Mare a Brailei detine 60.160 hectare, teren scos din inundatiile periodice provocate de Dunare.
In suprafata totala a judetului Braila, terenurile agricole detin peste 84%.
Judetul Braila are o vegetatie caracteristica zonei de cimpie (95% culturi si suprafete restrinse de pajisti).
Vegetatia arborescenta este relativ putin reprezentata.
Padurile ocupa o suprafata de 22.600 hectare, majoritatea paduri de lunca. Astfel, in Insula Mica a Brailei, peste 5460 hectare, se intind paduri de salcii si plopi. in luncile riurilor interioare, pe circa 1500 hectare, se afla paduri formate din plopi, salcii si salcimi, stejari si diverse alte specii.
Flora judetului este completata de vegetatia halofila (rogoz de saratura, ghiriu, saratica) specifica solurilor saraturate, precum si de o vegetatie acvatica intilnita predominant in baltile si lacurile zonei inundabile ale Dunarii.
Fauna este reprezentata prin animale si pasari sedentare cit si prin pasari migratoare.
In rezervatia naturala din Insula Mica a Brailei se gaseste o fauna specifica de delta: diferite specii de rate, giste, stirci, pescarusi, nagiti, becatine, sitari, lisite, lebede.
Ihtiofauna este reprezentata prin pesti autohtoni (crapul, somnul, salaul, linul, stiuca, carasul, mreana, obletul, ghibortul) precum si prin pesti migratori ce se reproduc in Dunare (nisetrul, morunul, cega, scrumbia).
In prezent flora si fauna specifice stepei, care predomina in Cimpia Baraganului, sunt mult modificate. in aceste conditii s-au pus sub ocrotire unele zone, situate pe malul riului Calmatui, o parte din Lacu Sarat, Lacul Movila Miresii, locuri unde ecosistemele naturale se vor pastra nemodificate.
In acelasi scop, Insula Mica a Brailei a fost declarata rezervatie naturala.
Aici, si in jurul lacului Blasova, se vor mai intilni o serie de pasari care in trecut faceau parte din ornitofauna Baltii Brailei, in prezent ocrotite, cum sunt: egreta mica alba, lopatarul, stircul rosu, stircul cenusiu.
in partea de nord-est a Baltii Brailei, se afla "Popina Blasova", inalta de 45 m, constituita din formatiuni vechi, identice cu cele din nordul Dobrogei. Pe aceasta stinca, declarata monument al naturii, se intilnesc flori asemanatoare celor din muntii Macin (clopotei, coada soricelului cu flori galbene si altele).
De asemenea, padurea Viisoara va fi ocrotita, in special pentru stejarul brumariu.

ECONOMIA JUDETULUI

1. INDUSTRIE

Numarul de agenti economici cu capital integral sau majoritar de stat sunt impartiti astfel:-regii autonome 14; societati comerciale 132 din care: cu capital integral de stat 121
cu capital de stat + capital privat 7
cu capital de stat + capital strain 3
cu capital de stat + capital strain + capital privat rominesc 1
Agentii economici cu capital privat sunt:-cu capital integral privat rominesc 3.116-cu capital integral strain 8-cu capital rominesc privat + capital strain 742.

AGRICULTURA SI SILVICULTURA

Agricultura ocupa un rol important in economia judetului Braila.
Judetul Braila dispune de o suprafata totala de 381.278 hectare din care:
336.672 hectare teren arabil; 34.417 hectare pasuni; 380 hectare finete; 1.457 hectare livezi; 8.352 hectare vii.
Padurile si alte terenuri cu vegetatie forestiera ocupa 23.223 hectare, apele si baltile 37.735 hectare, restul fiind alte suprafete 34.340 hectare.
Suprafata irigata este de 379.579 hectare.
Principalele produse vegetale ale agriculturii, in judetul Braila sunt: griul si secara, orzul si orzoaica, porumbul, sfecla de zahar, cartofii, fructele, strugurii.
De asemenea agricultura judetului Braila este recunoscuta si prin rezultatele notabile obtinute in zootehnie, si anume, in cresterea bovinelor, porcinelor, ovinelor, caprinelor si pasarilor pentru carne si oua.
Fondul silvic al judetului Braila este alcatuit din plop euroamerican si alb, salcia alba selectionata, salcim si mai putin stejar si ulm.
Silvicultorii braileni asigura anual cantitati importante de material saditor nu numai pentru judetul Braila ci si pentru multe alte judete din tara.
Dintre societatile comerciale din agricultura, cu capital preponderent de stat, se distinge societatea comerciala "INSULA MARE A BRAILEI".Cunoscut sub numele de Balta Brailei, teritoriul este amenajat cu lucrari complexe de imbunatatiri funciare si reprezinta cea mai mare intreprindere cu profil agrozootehnic din Rominia. Insula Mare totalizeaza o suprafata de 76.700 hectare.
Solul este aluvial si are o permeabilitate foarte buna.
Clima zonei se caracterizeaza prin primaveri reci, cu vinturi puternice, veri secetoase, toamne lungi si secetoase, ierni friguroase, cu vinturi reci, fara zapada. Regimul hidrologic se afla sub permanenta influenta a apelor Dunarii si mai putin a precipitatiilor.
Solurile sunt slab afectate de saraturare la suprafata si pe zone reduse, variabile, de la an la an, in functie de conditiile climatice si hidrologice.
Au fost efectuate lucrari hidroameliorative, dupa cum urmeaza:
indiguiri 720.000 hectare, lungimea totala a digului fiind de 154 kilometri.
desecari pe o suprafata de 69.241 hectare, cu 1362 kilometri canale.
irigatii prin aspersiune 68.285 hectare, alimentarea cu apa facindu-se din Dunare prin 6 statii de pompare electrice si 43 statii de punere sub presiune.
Suprafata arabila este de 60.000 hectare, fiind deservita pentru exploatare de o retea de drumuri ce insumeaza 1192 kilometri, dintre care 65 km drumuri asfaltate, 127 km drumuri pietruite si 1000 km drumuri din pamint compactat.
Exploatarea pamintului si cresterea animalelor se fac in 56 ferme de productie vegetala si 19 ferme zootehnice.
Prezentam in continuare principalele produse si productiile obtinute pina in prezent, cu o tehnologie limitata de gradul de fiabilitate al masinilor agricole:
griu 3.500 - 4.000 kg/ha
orz 4.500 - 5.000 kg/ha
porumb boabe 4.500 - 6.000 kg/ha
soia 1.600 - 2.000 kg/ha
floarea soarelui 1.700 - 2.000 kg/ha
seminte 16.000 - 18.000 tone/an
lapte vaca 2.900 - 3.000 litri/cap/an
lapte oaie 25 litri/cap/an
miei 100 capete la 100 o/mama/an
lina 4,5 - 5,4 kg/cap

3. TRANSPORTURI SI TELECOMUNICATII

TRANSPORTURI

Lungimea cailor ferate din judetul Braila insumeaza 168 km, cu o densitate de aproape 36 km la circa 1000 km patrati.
Circulatia rutiera in judet se desfasoara pe o retea de 1150 km drumuri dintre care 211 km sunt modernizate, iar 461 km au imbracaminti asfaltice.
Drumurile judetene si comunale masoara 940 km, din care 46 km sunt drumuri modernizate.

TELECOMUNICATII

Prima centrala telefonica automata in municipiul Braila a fost infiintata de catre Societatea Anonima Romina de telefoane in anul 1936, pentru un numar de 600 de abonati telefonici.
in prezent numarul total de abonati in judetul Braila se ridica la 35.685, dintre care 28.522 abonati in municipiul Braila si 7.163 abonati in orasele si comunele judetului.
Legaturile telefonice sunt asigurate prin sase centrale automate si 37 centrale manuale, in mediul rural.
De asemenea, s-a pus in functiune o centrala electronica digitala cu acces direct la international pentru un numar de 15.000 abonati.

4. COMERT

Activitatea de comert in judetul Braila se desfasoara in cadrul a 2810 unitati comerciale, intre care:unitati cu capital de stat 766
unitati cu capital privat 1.978
unitati cu caracter cooperatist 66
Dupa profilul lor aceste unitati sunt:249 cu profil alimentar, 258 cu profil nealimentar, 2003 cu caracter universal si mixt, 212 alimentatie publica, 41 chioscuri si 7 alte profile (mic-gross).

5.TURISMUL

Judetul Braila ofera amatorilor de drumetie numeroase posibilitati de a cunoaste locuri pitoresti specifice zonei de cimpie ca si pe cele oferite generos de peisajul dunarean. O calatorie pe Dunare, cu popasuri in Insula Mica, pe bratul Macinului, sau mai aproape, la punctul Corotisca, prilejuiesc contactul direct si reconfortant cu fluviul.
La statiunea Lacu Sarat se gasesc nu numai ape tamaduitoare dar si locuri pline de farmec in mijlocul naturii.
Alte trasee duc spre campingurile Cabana Stejarilor, Dropia sau Brotacelul, spre bazinele piscicole Vultureni, Jirlau sau Maxineni. in municipiul Braila se regasesc locuri, cladiri si chiar strazi intregi care poarta in ele amprenta atotprezenta a istoriei multiseculare a "Schelei de la Dunare".
Pentru cazare exista in judetul Braila 2824 locuri din care: 1280 locuri in hoteluri, 65 locuri in hanuri, 214 locuri in popasuri, 880 locuri in taberele scolare si 381 locuri in vile.

6. SERVICII

a) In judetul Braila isi desfasoara activitatea 5 unitati cercetare, informatica.

b) In ceea ce priveste unitatile de prestari servicii, situatia este urmatoarea:65 unitati prestari servicii cu caracter industrial;
1 unitate de prestari servicii in constructii;
11 unitati prestari servicii posta, telecomunicatii;
5 unitati prestari servicii gospodarie comunala;
1 unitate prestari servicii gospodarie locativa.
Transporturile urbane sunt asigurate de 70 tramvaie, 70 autobuze si 3 troleibuze.Circulatia urbana se realizeaza pe 22 linii, dintre care 14 pentru autobuze, 7 pentru tramvaie si una pentru troleibuze insumind 244 km, ceea ce reprezinta 0,98 km de traseu la 1000 locuitori.
Capacitatea de transport pe care regia de transporturi locala o poate oferi in intervalul orar de incarcare maxima este de 18.000 calatori pe ora si sens.

7. GOSPODARIE COMUNALA

In judetul Braila un numar de 55 localitati au retea de apa potabila, 8 localitati detin retele de gaze naturale si 4 localitati au retea de canalizare publica.
In ceea ce priveste fondul de locuinte, exista un numar de 137 mii locuinte dintre care:35 mii locuinte proprietate de stat;
102 mii locuinte proprietate particulara.

OCROTIREA SANATATII

Asistenta medicala a populatiei judetului Braila este asigurata prin 5 spitale cu peste 2700 paturi, si ambulatoriu prin 99 dispensare, dintre care 39 dispensare medicale comunale, 10 policlinici si 21 farmacii.
Unitatile sanitare din judetul Braila sunt deservite de 639 medici si 2000 cadre cu studii medii.
Principalii indicatori demografici inregistrati in anul 1992 pe teritoriul judetului Braila, se prezinta astfel:
Populatia 391.819;
Nascuti vii 4.142
Natalitatea 10,6 - la mia de locuitori
Morti 4.259
Mortalitatea generala 10,9
Sporul natural - 117
Nascuti morti 9
Mortalitatea 2,2 - la mia de locuitori
Morti 0-1 an 92
Pe raza judetului exista 11 crese, 3 unitati de ocrotire adulti, 9 unitati de ocrotire copii si o cantina de ajutor social.
In urma Hotaririi Guvernului nr.1367/1990 s-a organizat si functioneaza actuala Directie a Muncii si Protectiei Sociale din judetul Braila.
Atributia principala este de aplicare a Legii 1/1991 privind protectia sociala a somerilor si reintegrarea lor profesionala.
Numarul somerilor care au beneficiat de ajutor, de la data aplicarii Legii nr.1/1991 este de 26.807.
Numarul persoanelor care au primit alocatie de sprijin este de 7.958 persoane.
Numarul somerilor in plata la 31 august 1993 a fost de 7.958, rata somajului fiind de 9,3 %.
Numarul persoanelor care au fost incadrate in munca de la inceputul anului este de 3.820.
Numarul persoanelor luate in evidenta care solicita locuri de munca si nu beneficiaza de ajutor de somaj este de 2.240.

CULTURA SI ARTA

In domeniul culturii, judetul Braila dispune de o retea de institutii specializate. Exista astfel 215 biblioteci, 5 case de cultura, 96 camine culturale, 7 cinematografe, 2 teatre, o institutie cu profil muzical.
In viata culturala a Brailei un rol important il detin Teatrul Dramatic "Maria Filotti", Teatrul de papusi, Scoala Populara de Arta, si Muzeul Brailei care dispun de un fond deosebit de colectii istorice si arheologice care este considerat ca unul dintre marile asezaminte de cultura de acest gen din Rominia.

INVATAMINT SI SPORT

In cele 45 unitati administrativ-teritoriale ale judetului Braila (municipiul Braila, orasele Ianca, Faurei, insuratei si 39 comune) functioneaza 388 unitati de invatamint ce cuprind 185 gradinite, 170 scoli primare si gimnaziale, 23 grupuri scolare si licee teoretice, 4 cluburi ale copiilor si elevilor, 4 case de copii si 2 scoli ajutatoare.
Aceste unitati de invatamint cuprind 2355 sali de clasa, laboratoare si cabinete scolare in care invata in jur de 72.810 elevi, indrumati de 4.710 cadre didactice. De asemenea, functioneaza 13 scoli profesionale, de ucenici, 5 scoli postliceale de specialitate si tehnice de maistri si o unitate de invatamint superior.
Istoricul scolii brailene a cunoscut suisuri si coborisuri.In perioada stapinirii otomane (1540-1829) primele scoli atestate pe teritoriul judetului au fost cea din comuna Ulmu in 1796, in zona libera, si cea din Braila, in 1817, in zona raialei.
Dupa eliberarea Brailei de sub dominatia otomana, in 1829, in virtutea prevederilor Regulamentului Organic se intensifica preocuparile pentru reorganizarea invatamintului.
In anul 1833 isi deschide cursurile prima scoala publica din Braila, amplasata linga actuala cladire a Casei Personalului Didactic, prin stradania profesorului Ion Penescu iar din 1838 s-a trecut la invatamintul public in satele judetului Braila.
Perioada interbelica cunoaste progrese remarcabile in domeniul instructiei si educatiei. Alaturi de Liceul "Nicoale Balcescu" (infiintat in 1863) si de Liceul de fete (actualul liceu "Gheorghe Munteanu Murgoci" - infiintat in anul 1919) au luat fiinta licee de specialitate si apoi scoli profesionale.
De-a lungul timpului, dar mai ales in perioada interbelica, pe bancile scolii brailene, in primul rind ale Liceului "Nicolae Balcescu" un adevarat muzeu viu al invatamintului brailean, s-au plamadit mari personalitati ale spiritualitatii rominesti si chiar europene: filozofii Nae Ionescu si Anton Dumitriu, gerontologul Ana Aslan, geologul Gheorghe Munteanu Murgoci, ciberneticianul Edmond Nicolau, scriitorii Panait Cerna, Panait Istrati, Mihail Sebastian, Perpessicius, Fanus Neagu, artistii lirici Haricleea Darclee, George Stefanescu Goanga, actorii Maria Filotti, Irina Rachiteanu }irianu, }tefan Mihailescu Braila si altii.
Baza materiala a invatamintului in judet este in general corespunzatoare, dar se depreciaza ingrijorator de repede din lipsa fondurilor banesti nesesare pentru reparatii si intretinere.
Utilizarea cabinetelor si laboratoarelor intimpina mari dificultati; cu exceptia celor de informatica.
Internatele si cantinele scolare nu sunt utilizate la intreaga lor capacitate.
In 199 unitati scolare exista biblioteci, care detin 890.000 volume in municipiul Braila si 360.000 volume in judet.
Baza didactico-materiala a invatamintului brailean nu se ridica la nivelul cerintelor actuale.
Posibilitatile petrecerii timpului liber sunt in general limitate. in judetul Braila isi desfasoara activitatea 4 cluburi ale copiilor si elevilor, unde functioneaza 40 de cercuri aplicative cu profiluri diverse. Clubul din Braila este cel mai functional, detinind o baza materiala buna: nava "Borcea" cu o capacitate de 150 locuri, un autocar, o baza sportiva cu 5 terenuri de tenis de cimp si un teren de mini-fotbal. in majoritatea unitatilor scolare au fost amenajate baze sportive, dar foarte putine dintre ele sunt bine utilate.
in judet functioneaza de asemenea, doua tabere scolare: Lacu-Sarat cu o capacitate de 735 locuri si Blasova, cu o capacitate de 250 locuri.
Tabara Lacu-Sarat s-a amenajat in Statiunea balneara cu acelasi nume, care dateaza din 1861, punct de atractie pentru calitatile terapeutice ale apei si namolului, cit si prin pitorescul padurii de stejari, salcimi, castani si alte esente care o inconjoara.
Tabara Blasova este amenajata in Insula Mare a Brailei pe malul lacului cu acelasi nume. intr-un cadru pitoresc s-au construit vile, localuri in stil pescaresc si o pista nautica pentru concursurile de canotaj si caiac-canoe.
Dupa Revolutia din 1989 numeroase scoli brailene colaboreaza cu scoli din strainatate, vizitindu-se reciproc. Astfel, scolile din orasul Ianca sunt infratite cu scolile din localitatea La Chapelle'sur Erdre, departamentul Loire Atlantique din Franta, scoala post-liceala cu profil sanitar "Eugenia Filip" din Braila cu scoala sanitara "Florance Nightingale" din Bordeaux, iar liceul "Nicolae Balcescu" din Braila cu scolile din Kreuzlingen, Elvetia.
Activitatea sportivaPe raza municipiului Braila exista 9 cluburi sportive, 74 asociatii sportive, 2 sectii de nivel olimpic (innot si caiac-canoe), 6 sectii de nivel international (box, caiac-canoe, motociclism, haltere, fotbal si volei), 36 sectii de nivel national si 17 echipe in diviziile nationale (divizia A, divizia B si divizia juniori).
Activitatea sportiva este sustinuta de 85 antrenori si instructori si 421 de arbitri.
La ora actuala exista 45 baze sportive dintre care 8 cu posibilitati de a organiza concursuri internationale.